Localitati Hunedoara
Hunedoara
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Hunedoara

Informaţii generale

Aşezare
În partea central-vestică României, pe cursul mijlociu al Mureşului, la răspântia celor patru drumuri: al Mureşului şi Banatului, al Olteniei (prin defileul Jiului), şi al Ţării Crişurilor (peste culme de munte în valea Crişului Alb).

Vecini
La sud: Judeţul Gorj, la vest: Judeţele Caraş- Severin şi Timiş, la nord-vest: Judeţul Arad, la nordest: Judeţul Alba, la sud-est: Judeţul Vâlcea.
Suprafaţa
7.063 km2 (respectiv 2,9% din teritoriul ţării).

Populaţie
543.000 locuitori.

Oraşe
Deva, reşedinţă de judeţ, cu 76.000 locuitori, în lunca Mureşului, în nord-vestul Munţilor Poiana Ruscă. Alte oraşe: Aninoasa, Brad, Călan, Haţeg, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Simeria, Uricani, Vulcan.

Relieful
Este accidentat şi variat, datorită aşezării sale. Astfel în zona de contact dintre centura Carpaţilor Meridionali (Retezat - în întregime în judeţ, porţiuni din Munţii Godeanu, Ţarcu, Vâlcan, Parâng - cu vf. Mândra de 2.519 m, Şureanu), în sud, cu vegetaţie alpină şi urme glaciare; Apuseni (Găina, Zarand, Metaliferi, Sebeş, Bihor), în nord, cu culmi rotunjite şi netezite datorită fenomenelor vulcanice şi carstice, cu forme foarte variate şi Poiana Ruscă, la vest, unităţile montane ocupând mai mult de jumătate din teritoriul judeţului, încadrate de depresiunile Petroşani (înaltă şi deluroasă), Haţeg (mai joasă, cu întinse şesuri de luncă şi terase), Hunedoara, Simeria, Brad.

Clima
Este temperat continentală, cu etajare evidentă pe verticală, cu precipitaţii neuniform repartizate, cu vânt ce bate dinspre nord-vest. Temperatura medie în ianuarie este de -2 - -100C iar în iulie 10 - 200C.

Cursurile de apă
Sunt reprezentate de Mureş ca principalul colector, ce străbate transversal judeţul în direcţia est-vest, cu afluenţii săi: Cerna, Strei, Râul Mare, Crişul Alb, dar şi cele peste 80 de lacuri alpine glaciare din Retezat: Bucura, Tăul Negru, Zănoaga, Peleaga, cele peste 32 din Parâng: Câlcescu, Slavei, cele din Şureanu, Sebeşului: Iezerul Mare şi Iezerul Mic.

Atracţii turistice

Munţi
Munţii Retezat, fantastică cetate de piatră a acestor munţi are cea mai ridicată altitudine medie din întreg lanţul Carpaţilor româneşti (peste 60 de piscuri ce se avântă la peste 2.200 m altitudine, culminând cu Peleaga de 2509 m). Dar nu numai înălţimile impresionează pe drumeţ în Retezat, măreţia circurilor glaciare de aici este fără pereche în munţii României, fiind împodobit cu nestemate sclipitoare a peste 80 de lacuri glaciare. Pentru toţi drumeţii, Retezatul este un munte al superlativelor. Valorilor peisagistice originale, care suscită practicarea intensă a turismului, li se adaugă o floră şi o faună bogată şi variată, ocrotită în cadrul „Parcului Naţional Retezat”. Acest parc reprezintă cea mai mare rezervaţie ştiinţifică complexă din România, inclusă de UNESCO printre rezervaţiile naturale ale Biosferei. Parcul are peste 20.000 ha care include în arealul lor: relieful glaciar (numeroase circuri, văi şi lacuri glaciare), rarităţi vegetale (orhideea de munte, floarea de colt, nucul sălbatic), exemplare valoroase ale faunei (capra neagră, cerbul, ursul, râsul, cocoşul de munte, mistreţul; iar în undele cristaline ale lacurilor şi râurilor de munte, păstrăvul). În cuprinsul parcului se află Rezervaţia Ştiinţifică Zlătuia (peste 2.000 ha) în al cărei perimetru accesul este permis numai cu autorizaţia Comisiei Monumentelor Naturii. Munţii Parâng, cu nimic mai prejos decât Retezatul, ba mai mult, culminând la 2.519 m - vf. Mândra (sau Parângu Mare), depăşeşte cu 10 m Peleaga falnicului Retezat. Cele mai multe lacuri glaciare sunt cantonate în bazinul superior al Jieţului. Munţii Poiana Ruscă, uşor accesibili, atât pe jos cât şi cu maşina, luna cea mai favorabilă, din punct de vedere al climei şi al pitorescului peisajului, fiind septembrie. Munţii Şureanu, încărcaţi de istorie şi relief carstic, dar şi glaciar.

Peşteri
Peştera Cioclovina, în nord-vestul Munţilor Sebeş, pe teritoriul satului Cioclovina, inclusă în Complexul carstic Cioclovina-Ponorici, formează una dintre cele mai mari rezervaţii speologice din ţară. A fost locuită încă din Paleoliticul Superior, este renumită prin împodobirea pitorească din interior (pereţii peşterii cuprind mărgele de chihlimbar încrustate în calcită, precum şi cranii de lilieci). Peştera Tecuri, în nordul Munţilor Şureanu, are „săli” deosebit de bogate şi divers împodobite cu fermecătoare concreţiuni de calcar transparente, incolore sau colorate (în nuanţe ce variază între roz pastel şi roşu violet). Reprezintă un unicat între peşterile din România. Peştera Şura Mare, lângă satul Ponor, străbătută de râul Ohaba, care formează şi un lac interior, constituie peştera de referinţă a munţilor Sebeş. Aici s-a descoperit cea mai mare colonie de lilieci din România, greu accesibilă.

Lacuri
Lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar din România (peste 10 ha), pe lângă care trec cele mai multe dintre traseele turistice marcate din Munţii Retezat; Lacul Gâlcescu (la 1.925 m altitudine), cel mai întins iezer glaciar din aceşti munţi. Se iveşte chiar la marginea celei mai bătute poteci turistice care străbate masivul. Este declarat monument al naturii, iar împrejurimile sale constituie o rezervaţie naturală (geologică, floristică şi peisagistică). Alte lacuri: Lacul Zanoaga, cel mai adânc din România, de 29 m, Porţii, Agatat, Florica, Viorica, Ana, Lia, Lacul Gura Apei, lac antropic, pe Râul Mare, Cinciş pe Cerna.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Parcul Dendrologic Simeria, la 12 km de Deva, în lunca Mureşului, unul dintre obiectivele turistice de importanţă naţională, fiind un adevărat monument în arta parcurilor. A fost creat cu peste 250 de ani în urma, când s-au plantat aici numeroase specii aduse din diferite colţuri ale lumii (China, Japonia, America de Sud). S-au aclimatizat perfect: magnolia, arborele de plută, coniferul oriental, bambusul, eucaliptul. Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Pădurea Bejan, lângă Deva, rezervaţie forestieră unde cresc toate speciile de stejar prezente în România, Pădurea de stejar de la Chizid, lângă Hunedoara, Gorunul lui Horea de la Ţebea, monument al naturii şi în acelaşi timp şi monument istoric ce aminteşte de conducătorul marii răscoale ţărăneşti din 1784.
Staţiuni turistice
Geoagiu Băi (la 46 km de Deva şi 19 km de Orăştie), staţiune balneoclimaterică permanentă la poalele Munţilor Metaliferi, (la 350 m altitudine). Este cunoscută încă din antichitate, mai întâi sub numele de Germisara (germ = fierbinte, sara = izvor) iar apoi, în perioada romană sub numele de Thermal Dodonae (romanii au folosit intens izvoarele de aici, au ridicat statui lui Aesculap şi zeiţei Hugeea). Calităţilor recunoscute ale apelor termale li se adaugă climatul reconfortant, tonic, caracterizat prin ierni blânde, lipsite de geruri mari şi vânturi puternice şi veri plăcute. În cadrul policlinicii balneare de aici se pot efectua băi termale cu apă minerală în bazine şi la cadă, kinetoterapie, hidro-electrofoto şi termoterapie, băi de plante, împachetări cu nămol, gimnastică medicală şi masaj. Căile de acces sunt: feroviare - halta Geoagiu sau gara Orăştie, pe linia Bucureşti - Braşov - Arad, apoi cu autobuzul până în staţiune, rutiere - DN 65 pe traseul Alba Iulia - Simeria cu abatere în comuna Geoagiu spre staţiune.

Vestigii istorice
Cetăţile Dacice dovedesc înaltul grad de cultură materială a dacilor. În zona Munţilor Orăştie se afla, între sec. I î.Hr. - sec. I d.Hr., centrul politic al tuturor triburilor dacice. Principalele cetăţi au fost descoperite la: Costeşti, (la 18 km de Orăştie), Blidaru (la 22 km de Orăştie), Piatra Roşie (la 30 km de Orăştie) şi Grădiştea Muncelului (la 39 km de Orăştie). Cetatea de la Grădiştea Muncelului, însoţită de un complex de sanctuare şi de o aşezare civilă, constituia capitala statului dac, Sarmisegetusa Basileion. Sanctuarele erau consacrate cultului soarelui şi observaţiilor astronomice (construcţiile de aici formau un calendar ingenios şi surprinzător de precis pentru epoca respectivă). Cetatea de la Blidaru, cucerită de romani în 102 d.Hr., a fost refăcută ulterior de Decebal, dar distrusă definitiv de împăratul Traian în 106 d.Hr. Sarmisegetusa Ulpia Traiana, la 17 km de Haţeg, capitala Daciei romane, reşedinţă a celor mai importante instituţii şi a înalţilor funcţionari imperiali. Oraşul a fost întemeiat în 107 d.Hr., din porunca împăratului Traian, denumirea sa completă fiind Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetusa. Aşezarea se dezvoltă până în 271 d.Hr. când autorităţile romane se retrag din Dacia. Astăzi se pot vizita urmele Forului Coloniei, amfiteatrul (locul unde se desfăşurau serbările, luptele gladiarorilor) şi necropola antică. Cetatea Devei, ridicată în sec. XIII pe un con vulcanic ce domină vatra oraşului de la 184 m altitudine. Menţionată documentar în 1269, a fost una dintre cele mai puternice cetăţi din Transilvania. A fost părăsită în 1849 când, în urma unei explozii a depozitului de muniţii, zidurile au sărit în aer. Castelul Corvineştilor din Hunedoara, prin frumuseţea sa arhitecturală se plasează printre cele mai însemnate monumente de artă feudală din România şi din sud-estul Europei. Construcţia impozantă, cu turnuri şi turnuleţe, a fost ridicată în sec. XIII pe un colţ de stâncă. Trecutul castelului se leagă mai ales de familia Corvinilor care l-au stăpânit o vreme îndelungată. Iancu de Hunedoara l-a renovat şi modificat (1446 - 1453), amenajând „Sala cavalerilor” şi „Sala dietei”. Dezvoltat în secolele următoare, castelul reuneşte stilul gotic cu elemente caracteristice Renaşterii şi stilului baroc. Alte vestigii istorice: Vestigiile castrului roman Veţel, cu amfiteatru, băi romane, apeducte, aşezarea romană Călan, s-a menţinut şi după retragerea romană, Cetatea Mălăieşi de la Sălaşu de Sus (sec. XIV), Cetatea Colţ de la Colţ (sec. XIV), Castelul „Magna Curia” din Deva, construit în sec. XVI, în stil renascentist, ulterior a suferit transformări baroce, numindu-se „Bethlen”. În prezent adăposteşte Muzeul Civilizaţiei Dacice, şi Romane, Castelul Sântamărie Orlea (sec. XVI - XVIII).

Edificii religioase
Biserica Densuş, una dintre cele mai vechi din România, construită în sec. XIII din piatra aparţinând ruinelor Sarmisegetusei romane. Are o înfăţişare ciudată păstrând unele elemente ale stilului romantic târziu. Este împodobită cu o interesantă pictură murală (din 1443). Biserica Strei (sec. XIII), păstrează pictura executată în sec. XIV, fiind unul dintre cele mai valoroase ansambluri de pictură medievală din România. Alte edificii religioase: Biserica Sântămărie din Orlea (sec. XIII), în stil romanic, păstrează o parte din valoroasele fresce iniţiale, Biserica Ciscior (sec. XIV), Biserica Ribita (1417), Biserica Ortodoxă Hunedoara (sec. XV), Mănăstirea Prislop din Silvaşu de Sus (la 13 km de Haţeg şi la 16 km de Hunedoara), din 1564.

Muzee
Muzeul Memorial „Aurel Vlaicu“ de la Aurel Vlaicu (la 30 km de Deva), amenajat în memoria acestui pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale. Aici a văzut lumina zilei şi a făurit primele sale aeromodele, marele inventator şi pilot Aurel Vlaicu. Alte muzee: Muzeul de istorie a mineritului, cu interesante colecţii mineralogice.
Cauta in Hunedoara
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Hoteluri
Hotel Bulevard Hunedoara
Hotel Continental Iasi
Hotel Dacia Hunedoara
Hotel Decebal Hunedoara
Hotel Deva
Lista strazi
fgh
ijk
lmn
opq
rst
uvw
xyz
Benzinarii
DIESEL 24 ROMANIA S.R.L.
SHELL
PECO S.A.
PECO S.A.
PRO MARPO OIL S.R.L.
MOL PETROSANI
PECO S.A.
Teatre, Opera, Circ
Teatrul de Arta Dramatica Deva
Banci
BANCA TRANSILVANIA
BANCA COMERCIALA ROMANA
RAIFFEISEN BANK
BRD
BANCPOST
BCR
BRD
Invatamant
COLEGIUL NATIONAL "DECEBAL"
COLEGIUL TEHNIC DRAGOMIR HURMUZESCU
SCOALA GENERALA CLASELE I-IV ZLASTI
SCOALA GENERALA CLASELE I-VIII NR. 1
SCOALA GENERALA CLASELE I-VIII NR. 2
SCOALA GENERALA CLASELE I-VIII NR. 6
COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA TRAIAN LALESCU

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
În partea central-vestică României, pe cursul mijlociu al Mureşului, la răspântia celor patru drumuri: al Mureşului şi Banatului, al Olteniei (prin defileul Jiului), şi al Ţării Crişurilor (peste culme de munte în valea Crişului Alb).

Vecini
La sud: Judeţul Gorj, la vest: Judeţele Caraş- Severin şi Timiş, la nord-vest: Judeţul Arad, la nordest: Judeţul Alba, la sud-est: Judeţul Vâlcea.
Suprafaţa
7.063 km2 (respectiv 2,9% din teritoriul ţării).

Populaţie
543.000 locuitori.

Oraşe
Deva, reşedinţă de judeţ, cu 76.000 locuitori, în lunca Mureşului, î.. citeste mai mult