Warning: is_executable() [function.is-executable]: open_basedir restriction in effect. File(/usr/local/bin/curl) is not within the allowed path(s): (/home/hartajud:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php:/tmp) in /home/hartajud/public_html/class/snoopy.class.php on line 208

Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/hartajud/public_html/class/snoopy.class.php:208) in /home/hartajud/public_html/inc/functions.php on line 6
Ghid Hunedoara ghiduri Hunedoara Informatii Hunedoara obiective turistice Hunedoara atractii monumente muzee aeroporturi relief istorie galerie foto autostrazi clima pozitia strazilor si auto-strazile din Hunedoara harta Interactiva harti turism maps imagini meteo prognoza starea vremii clima informatii cazare concedii poze atractii drapel statistici capitala populatie moneda continent state tari judete munti trasee itinerarii orase turisti online portal poze rutier feroviar informatii Bilete avion rezervari bilete avion promotii bilete avion preturi mici aeroporturi ambasada ambasade prefix | Informatii
Localitati Hunedoara
Hunedoara
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Hunedoara

Informaţii generale

Aşezare
n partea central-vestică Romniei, pe cursul mijlociu al Mureşului, la răspntia celor patru drumuri: al Mureşului şi Banatului, al Olteniei (prin defileul Jiului), şi al Ţării Crişurilor (peste culme de munte n valea Crişului Alb).

Vecini
La sud: Judeţul Gorj, la vest: Judeţele Caraş- Severin şi Timiş, la nord-vest: Judeţul Arad, la nordest: Judeţul Alba, la sud-est: Judeţul Vlcea.
Suprafaţa
7.063 km2 (respectiv 2,9% din teritoriul ţării).

Populaţie
543.000 locuitori.

Oraşe
Deva, reşedinţă de judeţ, cu 76.000 locuitori, n lunca Mureşului, n nord-vestul Munţilor Poiana Ruscă. Alte oraşe: Aninoasa, Brad, Călan, Haţeg, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Simeria, Uricani, Vulcan.

Relieful
Este accidentat şi variat, datorită aşezării sale. Astfel n zona de contact dintre centura Carpaţilor Meridionali (Retezat - n ntregime n judeţ, porţiuni din Munţii Godeanu, Ţarcu, Vlcan, Parng - cu vf. Mndra de 2.519 m, Şureanu), n sud, cu vegetaţie alpină şi urme glaciare; Apuseni (Găina, Zarand, Metaliferi, Sebeş, Bihor), n nord, cu culmi rotunjite şi netezite datorită fenomenelor vulcanice şi carstice, cu forme foarte variate şi Poiana Ruscă, la vest, unităţile montane ocupnd mai mult de jumătate din teritoriul judeţului, ncadrate de depresiunile Petroşani (naltă şi deluroasă), Haţeg (mai joasă, cu ntinse şesuri de luncă şi terase), Hunedoara, Simeria, Brad.

Clima
Este temperat continentală, cu etajare evidentă pe verticală, cu precipitaţii neuniform repartizate, cu vnt ce bate dinspre nord-vest. Temperatura medie n ianuarie este de -2 - -100C iar n iulie 10 - 200C.

Cursurile de apă
Sunt reprezentate de Mureş ca principalul colector, ce străbate transversal judeţul n direcţia est-vest, cu afluenţii săi: Cerna, Strei, Rul Mare, Crişul Alb, dar şi cele peste 80 de lacuri alpine glaciare din Retezat: Bucura, Tăul Negru, Zănoaga, Peleaga, cele peste 32 din Parng: Clcescu, Slavei, cele din Şureanu, Sebeşului: Iezerul Mare şi Iezerul Mic.

Atracţii turistice

Munţi
Munţii Retezat, fantastică cetate de piatră a acestor munţi are cea mai ridicată altitudine medie din ntreg lanţul Carpaţilor romneşti (peste 60 de piscuri ce se avntă la peste 2.200 m altitudine, culminnd cu Peleaga de 2509 m). Dar nu numai nălţimile impresionează pe drumeţ n Retezat, măreţia circurilor glaciare de aici este fără pereche n munţii Romniei, fiind mpodobit cu nestemate sclipitoare a peste 80 de lacuri glaciare. Pentru toţi drumeţii, Retezatul este un munte al superlativelor. Valorilor peisagistice originale, care suscită practicarea intensă a turismului, li se adaugă o floră şi o faună bogată şi variată, ocrotită n cadrul Parcului Naţional Retezat. Acest parc reprezintă cea mai mare rezervaţie ştiinţifică complexă din Romnia, inclusă de UNESCO printre rezervaţiile naturale ale Biosferei. Parcul are peste 20.000 ha care include n arealul lor: relieful glaciar (numeroase circuri, văi şi lacuri glaciare), rarităţi vegetale (orhideea de munte, floarea de colt, nucul sălbatic), exemplare valoroase ale faunei (capra neagră, cerbul, ursul, rsul, cocoşul de munte, mistreţul; iar n undele cristaline ale lacurilor şi rurilor de munte, păstrăvul). n cuprinsul parcului se află Rezervaţia Ştiinţifică Zlătuia (peste 2.000 ha) n al cărei perimetru accesul este permis numai cu autorizaţia Comisiei Monumentelor Naturii. Munţii Parng, cu nimic mai prejos dect Retezatul, ba mai mult, culminnd la 2.519 m - vf. Mndra (sau Parngu Mare), depăşeşte cu 10 m Peleaga falnicului Retezat. Cele mai multe lacuri glaciare sunt cantonate n bazinul superior al Jieţului. Munţii Poiana Ruscă, uşor accesibili, att pe jos ct şi cu maşina, luna cea mai favorabilă, din punct de vedere al climei şi al pitorescului peisajului, fiind septembrie. Munţii Şureanu, ncărcaţi de istorie şi relief carstic, dar şi glaciar.

Peşteri
Peştera Cioclovina, n nord-vestul Munţilor Sebeş, pe teritoriul satului Cioclovina, inclusă n Complexul carstic Cioclovina-Ponorici, formează una dintre cele mai mari rezervaţii speologice din ţară. A fost locuită ncă din Paleoliticul Superior, este renumită prin mpodobirea pitorească din interior (pereţii peşterii cuprind mărgele de chihlimbar ncrustate n calcită, precum şi cranii de lilieci). Peştera Tecuri, n nordul Munţilor Şureanu, are săli deosebit de bogate şi divers mpodobite cu fermecătoare concreţiuni de calcar transparente, incolore sau colorate (n nuanţe ce variază ntre roz pastel şi roşu violet). Reprezintă un unicat ntre peşterile din Romnia. Peştera Şura Mare, lngă satul Ponor, străbătută de rul Ohaba, care formează şi un lac interior, constituie peştera de referinţă a munţilor Sebeş. Aici s-a descoperit cea mai mare colonie de lilieci din Romnia, greu accesibilă.

Lacuri
Lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar din Romnia (peste 10 ha), pe lngă care trec cele mai multe dintre traseele turistice marcate din Munţii Retezat; Lacul Glcescu (la 1.925 m altitudine), cel mai ntins iezer glaciar din aceşti munţi. Se iveşte chiar la marginea celei mai bătute poteci turistice care străbate masivul. Este declarat monument al naturii, iar mprejurimile sale constituie o rezervaţie naturală (geologică, floristică şi peisagistică). Alte lacuri: Lacul Zanoaga, cel mai adnc din Romnia, de 29 m, Porţii, Agatat, Florica, Viorica, Ana, Lia, Lacul Gura Apei, lac antropic, pe Rul Mare, Cinciş pe Cerna.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Parcul Dendrologic Simeria, la 12 km de Deva, n lunca Mureşului, unul dintre obiectivele turistice de importanţă naţională, fiind un adevărat monument n arta parcurilor. A fost creat cu peste 250 de ani n urma, cnd s-au plantat aici numeroase specii aduse din diferite colţuri ale lumii (China, Japonia, America de Sud). S-au aclimatizat perfect: magnolia, arborele de plută, coniferul oriental, bambusul, eucaliptul. Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Pădurea Bejan, lngă Deva, rezervaţie forestieră unde cresc toate speciile de stejar prezente n Romnia, Pădurea de stejar de la Chizid, lngă Hunedoara, Gorunul lui Horea de la Ţebea, monument al naturii şi n acelaşi timp şi monument istoric ce aminteşte de conducătorul marii răscoale ţărăneşti din 1784.
Staţiuni turistice
Geoagiu Băi (la 46 km de Deva şi 19 km de Orăştie), staţiune balneoclimaterică permanentă la poalele Munţilor Metaliferi, (la 350 m altitudine). Este cunoscută ncă din antichitate, mai nti sub numele de Germisara (germ = fierbinte, sara = izvor) iar apoi, n perioada romană sub numele de Thermal Dodonae (romanii au folosit intens izvoarele de aici, au ridicat statui lui Aesculap şi zeiţei Hugeea). Calităţilor recunoscute ale apelor termale li se adaugă climatul reconfortant, tonic, caracterizat prin ierni blnde, lipsite de geruri mari şi vnturi puternice şi veri plăcute. n cadrul policlinicii balneare de aici se pot efectua băi termale cu apă minerală n bazine şi la cadă, kinetoterapie, hidro-electrofoto şi termoterapie, băi de plante, mpachetări cu nămol, gimnastică medicală şi masaj. Căile de acces sunt: feroviare - halta Geoagiu sau gara Orăştie, pe linia Bucureşti - Braşov - Arad, apoi cu autobuzul pnă n staţiune, rutiere - DN 65 pe traseul Alba Iulia - Simeria cu abatere n comuna Geoagiu spre staţiune.

Vestigii istorice
Cetăţile Dacice dovedesc naltul grad de cultură materială a dacilor. n zona Munţilor Orăştie se afla, ntre sec. I .Hr. - sec. I d.Hr., centrul politic al tuturor triburilor dacice. Principalele cetăţi au fost descoperite la: Costeşti, (la 18 km de Orăştie), Blidaru (la 22 km de Orăştie), Piatra Roşie (la 30 km de Orăştie) şi Grădiştea Muncelului (la 39 km de Orăştie). Cetatea de la Grădiştea Muncelului, nsoţită de un complex de sanctuare şi de o aşezare civilă, constituia capitala statului dac, Sarmisegetusa Basileion. Sanctuarele erau consacrate cultului soarelui şi observaţiilor astronomice (construcţiile de aici formau un calendar ingenios şi surprinzător de precis pentru epoca respectivă). Cetatea de la Blidaru, cucerită de romani n 102 d.Hr., a fost refăcută ulterior de Decebal, dar distrusă definitiv de mpăratul Traian n 106 d.Hr. Sarmisegetusa Ulpia Traiana, la 17 km de Haţeg, capitala Daciei romane, reşedinţă a celor mai importante instituţii şi a nalţilor funcţionari imperiali. Oraşul a fost ntemeiat n 107 d.Hr., din porunca mpăratului Traian, denumirea sa completă fiind Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetusa. Aşezarea se dezvoltă pnă n 271 d.Hr. cnd autorităţile romane se retrag din Dacia. Astăzi se pot vizita urmele Forului Coloniei, amfiteatrul (locul unde se desfăşurau serbările, luptele gladiarorilor) şi necropola antică. Cetatea Devei, ridicată n sec. XIII pe un con vulcanic ce domină vatra oraşului de la 184 m altitudine. Menţionată documentar n 1269, a fost una dintre cele mai puternice cetăţi din Transilvania. A fost părăsită n 1849 cnd, n urma unei explozii a depozitului de muniţii, zidurile au sărit n aer. Castelul Corvineştilor din Hunedoara, prin frumuseţea sa arhitecturală se plasează printre cele mai nsemnate monumente de artă feudală din Romnia şi din sud-estul Europei. Construcţia impozantă, cu turnuri şi turnuleţe, a fost ridicată n sec. XIII pe un colţ de stncă. Trecutul castelului se leagă mai ales de familia Corvinilor care l-au stăpnit o vreme ndelungată. Iancu de Hunedoara l-a renovat şi modificat (1446 - 1453), amenajnd Sala cavalerilor şi Sala dietei. Dezvoltat n secolele următoare, castelul reuneşte stilul gotic cu elemente caracteristice Renaşterii şi stilului baroc. Alte vestigii istorice: Vestigiile castrului roman Veţel, cu amfiteatru, băi romane, apeducte, aşezarea romană Călan, s-a menţinut şi după retragerea romană, Cetatea Mălăieşi de la Sălaşu de Sus (sec. XIV), Cetatea Colţ de la Colţ (sec. XIV), Castelul Magna Curia din Deva, construit n sec. XVI, n stil renascentist, ulterior a suferit transformări baroce, numindu-se Bethlen. n prezent adăposteşte Muzeul Civilizaţiei Dacice, şi Romane, Castelul Sntamărie Orlea (sec. XVI - XVIII).

Edificii religioase
Biserica Densuş, una dintre cele mai vechi din Romnia, construită n sec. XIII din piatra aparţinnd ruinelor Sarmisegetusei romane. Are o nfăţişare ciudată păstrnd unele elemente ale stilului romantic trziu. Este mpodobită cu o interesantă pictură murală (din 1443). Biserica Strei (sec. XIII), păstrează pictura executată n sec. XIV, fiind unul dintre cele mai valoroase ansambluri de pictură medievală din Romnia. Alte edificii religioase: Biserica Sntămărie din Orlea (sec. XIII), n stil romanic, păstrează o parte din valoroasele fresce iniţiale, Biserica Ciscior (sec. XIV), Biserica Ribita (1417), Biserica Ortodoxă Hunedoara (sec. XV), Mănăstirea Prislop din Silvaşu de Sus (la 13 km de Haţeg şi la 16 km de Hunedoara), din 1564.

Muzee
Muzeul Memorial Aurel Vlaicu de la Aurel Vlaicu (la 30 km de Deva), amenajat n memoria acestui pionier al aviaţiei romneşti şi mondiale. Aici a văzut lumina zilei şi a făurit primele sale aeromodele, marele inventator şi pilot Aurel Vlaicu. Alte muzee: Muzeul de istorie a mineritului, cu interesante colecţii mineralogice.
Cauta in Hunedoara
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Gari
Statia C.F.R. Hunedoara
Spitale
SPITALUL ORASENESC HATEG
SPITALUL MUNICIPAL DOCTOR ALEXANDRU SIMIONESCU HUNEDOARA
Spitalul Orasenesc- Lupeni
Spitalul Municipal-Orastie
SPITALUL DE URGENTA PETROSANI
SPITALUL MUNICIPAL VULCAN
Banci
Banca Carpatica
RAIFFEINSEN BANK
BRD
BancPost
BCR
BANCA TRANSILVANIA
BANCA COMERCIALA ROMANA
Invatamant
SCOALA GENERALA CLASELE I-VIII ANDREI MURESANU
SCOALA GENERALA CLASELE I-VIII EMINESCU PETOFI
SCOALA GENERALA CLASELE I-VIII OCTAVIAN GOGA
COLEGIUL NATIONAL "DECEBAL"
COLEGIUL TEHNIC DRAGOMIR HURMUZESCU
SCOALA GENERALA CLASELE I-IV ZLASTI
SCOALA GENERALA CLASELE I-VIII NR. 1
Teatre, Opera, Circ
Teatrul de Arta Dramatica Deva
Primarie
Primaria Hateg
Primaria Hunedoara
Primaria Lupeni
Primaria Orastie
PRIMARIA PETROSANI
Primaria Uricani
Primaria Vulcan
Hoteluri
Hotel Bulevard Hunedoara
Hotel Continental Iasi
Hotel Dacia Hunedoara
Hotel Decebal Hunedoara
Hotel Deva

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
n partea central-vestică Romniei, pe cursul mijlociu al Mureşului, la răspntia celor patru drumuri: al Mureşului şi Banatului, al Olteniei (prin defileul Jiului), şi al Ţării Crişurilor (peste culme de munte n valea Crişului Alb).

Vecini
La sud: Judeţul Gorj, la vest: Judeţele Caraş- Severin şi Timiş, la nord-vest: Judeţul Arad, la nordest: Judeţul Alba, la sud-est: Judeţul Vlcea.
Suprafaţa
7.063 km2 (respectiv 2,9% din teritoriul ţării).

Populaţie
543.000 locuitori.

Oraşe
Deva, reşedinţă de judeţ, cu 76.000 locuitori, n lunca Mureşului, .. citeste mai mult